Despre proiect

Problema identificată de proiectul MEMORO vizează deficitul de atenție critică acordat romanului memoriei, care a erupt în România și în alte culturi literare din regiune după căderea comunismului, și insuficienta analiză a implicațiilor culturale și sociale ale acestui gen atât în câmpul studiilor literare, cât și în studiile privind memoria comunismului, reprezentările ficționale ale istoriei recente și impactul acestora la nivel social, de exemplu formarea „memoriei” despre comunism la generațiile  post-1989.

Importanța culturală a proiectului rezidă, pe de o parte,  în evaluarea critică a reprezentărilor comunismului create și diseminate în diferite sub-genuri literare, de scriitori din generații diferite, iar pe de altă parte, în analiza interacțiunii acestor discursuri ficționale și poziții auctoriale nu doar în interiorul câmpului literar, ci și în relație cu mișcările politice, ideologice etc. din sfera publică postcomunistă. 

Relevanța politică și socială a proiectului MEMORO ține de rolul jucat de romanul memoriei (și mai ales de literatura memorialistică non-ficțională) în procesul „justiției tranziționale” (Stan, 2013) din România, unghi puțin cercetat până acum. Prin reprezentările istoriei recente pe care le încifrează și le canonizează (și care nu sunt neutre ideologic), literatura are un impact încă insuficient evaluat în cristalizarea percepțiilor individuale și colective despre istoria națională (Ticu 2002), influențând, de exemplu, formarea unei memorii a comunismului pentru membrii generațiilor de după 1989 prin intermediul curriculei școlare sau prin lectura individuală. 

Deși tema este una cu specific românesc, strategia de lucru mizează pe o tratare cross-disciplinară și transnațională a acesteia, care combină mai multe direcții de cercetare: istoria literară națională, teoria recentă a genurilor, studiile literare cantitative/ formalism literar, studiile memoriei și world literature studies, într-o abordare comprehensivă și comparativă a romanului memoriei din România.